Ne trăim viețile la un click distanță împreună cu copiii noștri, suntem într-o alegătură continuă, iar prietenul cel mai bun al copilului ajunge să fie telefonul, calculatorul și tableta.
După cum probabil că deja știți, în România, din păcate, a ajuns și această inteligență artificială, pe nume chatGPT, pe care atât copiii cât și adulții o folosesc din ce în ce mai des.
Ce se întâmplă când copiii folosesc această aplicație pentru a-și rezolva temele, pentru a scrie articole sau referate? În primul rând această aplicație le distruge creativitatea și gândirea critică. Copiii nu mai au ocazia să își organizeze ideile într-un text coerent, sa își argumenteze opiniile, să ajungă la exprimarea propriilor idei. Utilizând astfel de aplicații, creativitatea le este distrusă și în mod automat dispare autenticitatea, copilul fiind deconectat de la ceea ce este el ca ființă umană, intrând într-o lume falsă. Copilul ajunge să se mintă pe el însuși fără să își dea seama că la un moment dat nu va mai putea ține pasul cu părerea pe care ceilalți și-au făcut-o despre el. Alegând calea ușoară și asumându-și credite pentru o muncă ce nu îi aparține, copilul prezintă o lucrare care nu este o creație autentică, personală. Va învăța să obțină totul într-un timp foarte scurt fără a mai depune un efort cognitiv; doar că pentru a ajunge ca dintr-o meserie să faci o artă ai nevoie de efort cognitiv depus cu și din plăcere. Acest efort cognitiv, persistența în rezolvarea sarcinilor, rezistența la eșec, asumarea responsabilității pentru propria muncă și argumentarea ideilor prezentate se antrenează în timp și sunt elemente cheie în viitorul traseu academic și profesional.
Tehnologia aduce extrem de multe efecte negative asupra dezvoltării copilului, cum ar fi: copilul își pierde abilitățile de comunicare și relaționare, vocabularul va fi limitat, apare deficitul de atenție, apar tulburări ale limbajului scris-citit, tulburări de comportament, tulburări ale somnului, creșterea agresivității, nemulțumirea față de realitatea ce îl înconjoară, incapacitatea de a lucra în echipă, nu va mai fi interesat de altceva, deconectarea de la mediul înconjurător, scăderea activității fizice, apare lipsa dorinței de a se angaja în orice altă activitate, scade motivația intrinsecă și extrinsecă, scade empatia față de mediul înconjurător, curiozitatea, etc.
Este cunoscut faptul că pentru a ajunge la o performanță academică este nevoie ca cei mici să folosească scrisul de mână iar informația primită sau citită să o treacă prin filtrul personal. Ulterior, în viitoarea lor meserie vor utiliza abilitățile dezvoltate împreună cu autenticitatea și emoția trăită pentru a obține rezultate cu adevărat remarcabile.
Internetul trebuie folosit moderat, în folosul copiilor; dacă, de exemplu le vorbim copiilor despre girafă vom folosi internetul ca resursă educațională având în vedere că nu putem avea acces la girafă în mediul ei natural. Acolo unde mediul ne permite, nu mai avem nevoie de internet. Copiii acumulează cele mai multe cunoștinte atunci când îi punem în contact cu mediul natural.
Trebuie să fim extrem de atenți cu copiii noștri atunci când vine vorba de inteligența artificială sau de digitalizare. Spre exemplu, Suedia și-a dorit o digitalizare exagerată iar acum dorește să revină la manualele clasice și scrisul de mână…
Scrisul de mână alături de carte vor aduce extrem de multe beneficii asupra copilului, precum: conectare profundă cu el însuși, vocabular dezvoltat, creșterea motivației intrinseci și extrinseci, creșterea dorinței de perfecționare, de explorare, nevoia de competență îi va fi satisfacută, apariția bucuriei descoperirii și dorinței de a fi expus la alte activități pe domeniul lui de interes, descoperirea propriilor abilități, creșterea adaptabilității, accelerarea și aprofundarea capacității mentale de alfabetizare și înțelegere, facilitarea unei învățări profunde, pe termen mai îndelungat, dezvoltarea și antrenarea volumului memoriei, stimularea și exersarea capacității de atenție și concentrare, susținerea activității cognitive, dezvoltând gândirea prin procesele de analiză și de sinteză, dezvoltarea creierului, stimulând formarea de noi conexiuni și asocieri neuronale, susținerea și stimularea resurselor de creativitate, inventivitate, planificare, etc.
Închei acest articol cu un citat la care trebuie să reflectăm mult timp de acum în colo:
“Atunci când mintea și sufletul nu se înteleg, suferă corpul.
Atunci când sufletul și corpul nu se înțeleg, suferă mintea.
Atunci când mintea și sufletul nu se înțeleg, suferă sufletul.”
(Prof. Dr.Florian Colceag)
Prof. pentru învățământul preșcolar
Mișu-Popescu Mona-Ștefania